Ai citit despre
Dumnezeu în Biblie, auzit toate aceste povești despre Dumnezeu la biserică, dar
cum este relevantă această informație aici, în lumea reală? Gândindu-te la
implicări poate fi un exercițiu interesant și informativ care să te învețe multe
lucruri despre Dumnezeu.
Cea mai interesantă
parte a procesului constă în contradicțiile care apar imediat și în mod
inevitabil de îndată ce începi să te gândești la Dumnezeu. Contradicțiile sunt
interesante, deoarece acestea pot dovedi că ceva este imposibil.
Iată aici o duzină
de contradicții ușor de înțeles care indică imposibilitatea poveștii lui
Dumnezeu așa cum ți-a fost predată:
1.
Dumnezeu este definit în mitologia creștină ca fiind
perfect, omniscient și omnibenevol. Dar creează planeta Pământ pentru a fi un
loc în care miliarde de oameni ajung în suferință intensă (de exemplu boli,
dezastre naturale, sărăcie extremă, foamete, avorturi spontane, paraziți,
etc.). Contradicția este aceasta: Dacă Dumnezeu este omniscient, ar fi știut că
ar avea loc suferința, dar o ființă omnibenevolă și perfectă nu poate crea un
loc plin de suferință.
2.
În mitologia creștină, un Dumnezeu perfect, omniscient și
omnibenevol creează un loc de tortură veșnică și chin numit iad și trimite
miliarde de oameni în iad, fără recurs. Cele mai multe biserici baptiste (cea
mai mare denominare a protestanților din SUA) au ceva de genul ăsta în
declarația lor de credință: "că toți cei care resping pe Hristos vor fi în
Iad și în Iazul de foc, pentru totdeauna în chinul conștient al focului.
"Iadul este fără îndoială malefic. Contradicția: o ființă bună,
atot-iubitoare nu poate crea un loc rău. Cea de a doua contradicție: o ființă
omniscientă, care este bună și iubitoare, nu poate crea pe nimeni omniscient,
știind că vor ajunge în iad, fără a încălca definiția sa.
3.
În mitologia creștină, Dumnezeu începe cu o coală albă de
hârtie ca o ființă omniscientă, apoi creează un univers, o planetă și o specie
după bunu-i plac, iar apoi sfârșește prin a urî ceea ce a creat, până la
punctul unde simte nevoia să distrugă totul într-un potop la nivel mondial.
Contradicția: o ființă omniscientă nu poate regreta ceea ce creează.
4.
În mitologia creștină, Dumnezeu începe ca
"autoritate absolută morală" și este "absolut bun". Dar
apoi inundă întreaga planetă, omorând
aproape totul: bărbați, femei, copii, sugari, animale, insecte, etc.
Potopul este un act absolut malefic. Contradicția: o ființă absolut bună nu
poate efectua un act absolut rău. Prin efectuarea actului, Dumnezeu este rău.
5.
În mitologia creștină, Dumnezeu cere un sacrificiu uman
pentru a se satisface. Ideea de sacrificiu uman în sine este absolut malefică.
Chiar și mai bizar: Iisus este sacrificiul uman ales și Iisus este Dumnezeu în
conformitate cu doctrina
Trinității. Deci, Dumnezeu însuși se sacrifică pentru a fi fericit. Contradicția: să
te sacrifici pe tine însuți pentru tine însuți este ridicol.
6.
În mitologia creștină, Dumnezeu trebuie să rămână
"ascuns" ca nu cumva să ia din credință. Cu toate acestea, el se
încarnează, scrie o carte best-seller, răspunde la miliarde de rugăciuni, are
relații personale, etc. Contradicția: O ființă nu se poate ascunde și în același
timp încarna în el însuși, răspunde la rugăciuni și publica o carte. Iți dai
seama, dacă te gândești, că Biblia este o carte de mitologie, întruparea este
un mit, fiecare "răspuns al rugăciunii" este pur și simplu o
coincidență și credința
în rugăciune este o superstiție. Astfel, nu este cazul ca Dumnezeu
este ascuns, ci că Dumnezeu este imaginar.
7.
În mitologia creștină, Dumnezeu este atotputernic. Cu
toate acestea, Dumnezeu are nevoie de banii tăi. O mulțime de bani. Cam 10% din
venitul tău, ca să fim preciși. Contradicția: Un Dumnezeu adevărat, care poate
crea un univers și o planetă, nu ar avea nevoie bani de la tine.
www.BibliaPentruSceptici.ro |
8.
În mitologia creștină, Dumnezeu vrea ca tu să vinzi totul
și să dai banii săracilor. Cu toate acestea, în lumea reală, Dumnezeu este
complice cu Vaticanul, care are miliarde
de dolari în aur și alte active depozitate, în ciuda învățăturilor salvatorului.
9.
În mitologia creștină, Dumnezeu este absolut bun. Dar
Dumnezeu este, de asemenea, tăcut în timp ce mii
de preoți catolici abuzează sexual de mii de băieți tineri. Contradicția: a
sta în tăcere și a nu face nimic în timp ce știe despre o astfel de atrocitate
este malefic.
10.
În mitologia creștină, Dumnezeu este gata să aibă o
"relație personală" cu oamenii. Cu toate acestea, Dumnezeu are nevoie
de pastori și de preoți să vorbească în numele lui duminica. Contradicția: Dacă
Dumnezeu ar avea o relație personală cu adepții săi, ar vorbi pur și simplu el
însuși cu urmașii săi.
11.
În mitologia creștină, Dumnezeu este o ființă omniscientă
care scrie o carte numită Biblia. Contradicția este că Biblia nu conține nimic
altceva decât lucrurile pe care ne-am aștepta ca o cultură pre-științifică de
acum 2.000 de ani să le cunoască. Nu există nici o mențiune de ADN, bacterii,
viruși, proceduri medicale, sistem imunitar, galaxii, știință, matematică,
spațiu, astrodinamică, vârsta universului, fosile, specii pe cale de
disparitie, etc. Dacă o scria sau "inspira" o ființă omniscientă o
carte, am vedea semne de omnisciență.
12.
În mitologia creștină, Dumnezeu îndeplinește rugăciunile americanilor
din clasa de mijloc cu milioanele. Dar, în lumea reală, Dumnezeu permite milioane de
copii să moară de lucruri cum ar fi boli și înfometare în fiecare an.
Dacă analizezi, îți vei da seama că fiecare "răspuns la rugăciune"
este pur și simplu o coincidență și că credința
în rugăciune este o superstiție.
Dacă te-ai gândi la Dumnezeul tău, ai vedea toate aceste contradicții de
unul singur. Acestea sunt evidente și de necontestat. Oricine confruntă toate
aceste contradicții cu onestitate intelectuală își dă seama că Dumnezeu este
imaginar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu